Spartacus – care tocmai a pornit blogul Personal Bushcraft, ne-a trimis acest articol despre cuma a facut (sau mai degraba cum nu a facut 
) sfoare din salcie. Multumim, si sa ai spor la scris! – Bushcraft Romania.
) sfoare din salcie. Multumim, si sa ai spor la scris! – Bushcraft Romania.Mai fratilor, ca multe alte chestii, bushcraft-ul asta e foarte simplu numai cu cateva conditii: ori sa fi inceput de mic, intr-un mediu adecvat, ori sa iti “vanda” cineva intimitatile. Ca de cele mai multe ori un ghid citit/vazut nu e suficient, oricat de bun ar fi el. E ca si cu gatitul: ai aceeasi reteta, dar tot nu iti iese mancarea ca unui bucutar. Ca el stie de exemplu, ca degeaba scrie sa fierbi carnea 10 minute…daca gaina e mai batrana decat varsta ideala, trebuie sa o lasi mai multisor. Degeaba scrie o lingurita de sare, ca poate trebuie 3, dupa gust… E vorba de micile secrete, care nu se invata din carti ci doar din practica.
De data asta am doar o singura poza, cu produsul finit, insa pe viitor promit sa pun mai multe.
Asadar, l-am vazut pe “bunul meu prieten” Ray Mears, plus si alti youtub-isti cat de usor au facut ei sfoara din salcie si am zis ca DA. Pot si eu! Cat de greu poate sa fie? Ca doar operatiunile sunt clare. Si asa, am iesit la aer, sa fac sfoara. Am prins o vreme…minus 3-4 grade, vand si ninsoare de aia, orizontala.
M-am prezentat frumos pe malul apei si am gasit o salcie cu multe crengi subtiri aglomerate, careia raritul nu ii facea decat bine, din care am luat o creanga de 1,5 m cam 2 cm groasa la baza. Am crestat-o pe lung sa o dezbrac de coaja, insa am constat ca a naibii craca nu voia deloc sa se dezbrace. Nici cu mana, nici cu cutitul, fasiile nu ieseau mai lungi de o palma. Oricat de delicat am incercat, se subtiau si se rupeau. Am incercat apoi “metoda de iarna” descrisa pe youtube. Acelasi rezultat. Am constata mai ales ca fibrele cojii interioare (inner bark) ramaneau mai mult lipite de lemn decat de coaja exterioara. Am tras concluzia ca poate totusi nu era anotimpul potrivit, la noi iarna fiind mai rece si lemnul fiind prea uscat, stand in hibernare (1).
Dar nu m-am lasat. Am reusit in cele din urma sa am o bucata cam de 50 cm si lata de 6-7 mm. Apoi alta belea. Coaja interioara nu putea fi separata nici de coaja exterioara. Am gandit ca pentru acelasi motiv de la (1).
Ei, am aprins focul, am fiert in apa cu cenusa cojile, inclusiv pe cele care mai aveau coasa exterioara, verde si pe cele care mai aveau ceva fibra de lemn in interior (2). Le-am fiert vreo 10 minute, apoi, pentru ca vremea se strica tot mai rau am decis sa plec si sa le rasucesc acasa. Inainte de iesirea pe sosea am ramas cu masina intr-un mic sant si am reusit sa o scot tractat, dupa mai multe incercari. M-am gandit ca daca as fi avut deja sfoara de salcie ar fi fost mai simplu.
Si acasa am inceput sa rasucesc coaja, exact ca si amicul Ray, pana ce din toate bucatile mi-au iesit ca, 60-70 cm. Neavand de unde sa aleg, am rasucit si cojile mai late impreuna cu cele mai inguste (3).
Cand a fost gata minunatia de sfoara, fiind inca umeda, am agatat-o langa calorifer, la uscat(4).
Cand a fost gata minunatia de sfoara, fiind inca umeda, am agatat-o langa calorifer, la uscat(4).
Si seara cand mi-am adus aminte de ea, am gasit o sfoara de culoare bruna, care arata foarte bine. Era destul de flexibila, dar cand am tras de ea s-a rupt imediat. Am vazut ca era acolo unde se imbina fibra ingusta cu cea lata. Am tras din nou si s-a rupt din nou. De data asta mi s-a parut ca din cauza faptului ca era foarte uscata in zona respectiva, Am cautat o zona uniforma, din fibre identice si am tras din nou. S-a rupt, insa mi-a trebuit un efort foare mare. Acolo aveam sfoara buna. Postez foto cu ce mi-a mai ramas din zona respectiva.
Recapituland, cred – nu stiu sigur – ca sfoara a iesit urat din cauza celor 4 greseli evidentiate mai sus. Probabil ce trebuie luata coaja cand copacul incepe sa traga apa din pamant, crengile fiind mai umede atunci. Asta cred ca ar usura desprinderea fibrei care ne intereseaza, atat de lemn cat si de coaja exterioara. Apoi, fibra nu trebuie nicicum sa contina nici lemn si nici coaja verde. Ideal ar fi sa fie apropiate ca latime pentru a se imbina bine si cat mai lungi, pentru a avea cat mai putine imbinari. Si in sfarsit, cred ca ar trebui lasata sa se usuce de la sine si nu fortata in acest sens.
Si nu in ultimul rand, rasucirea trebuie facuta cu rabdare si strans.
No si acum, astept pareri, experiente, corectari… Multumesc!
PS. Din 2 fasii mai late am mai rasucit ceva. Pare mai rezistenta – evident fiind mai groasa, insa e prea scurta ca sa o pot folosi la ceva pentru proba.
PS2. Combinatia dintre lesia obtinuta la fierbere si rugozitatea fibrei mi-a cam ros pielea de pe degete la rasucire.
Nu s-au gasit articole asemanatoare.
Alex
2.04.2011
La treaba asta cu “buscraftul” trebuie sa inveti ca anumite lucruri se fac in anumite perioade. Adica exista perioade cand se aduna anumite resurse si le pui la pastrat pentru a le folosi in cursul anului. Tu ai vrut sa culegi rosii in mijlocul iernii
.
Coaja de pe salcie si de pe copaci in general, se desprinde cel mai usor in primele saptamani din luna martie cand copacii incep sa traga apa. Atunci e perioada cand aduni aceasta resursa pe care o prelucrezi si o ai in cursul anului
Pentru situatii de supravietuire nu mai stai la minus nu stiu cate grade sa rasucesti fibre. Daca te-a prins “supravietuirea” si nu ai resursele inseamna ca ai plecat nepregatit minim
.
La “buscraft” iti pregatesti resursele din timp. Ia ca analogie viata cea mai simpla de la tara. Fiecare lucru are o perioada optima cand se face.