Ce tip de busolă ne poate ajuta în bushcraft? Şi cum?

Găsim astăzi extrem de multe tipuri de busole. Se pornesc de la busole mici şi ieftine, de dimensiunea unui nasture mai mare – care te pot ajuta să îţi faci o idee aproximativă asupra direcţiei în care mergi, până la sisteme complexe, prismatice sau la sisteme GPS.

Oricum, ar trebui ca o busolă să te ajute la mai mult decât la a găsi nordul. Una din cele mai bune busole pentru ieşirile nostre este busola cu raportor (de, cel din trusa de geometrie de când eram mici) – şi vom vedea mai departe de ce.

1. Principalele componente ale unei busole

De ce este una dintre cele mai bune? Pentru că în afară de a găsi nordul (informaţie care în sine nu ştiu cât de mult te ajută) te ajută şi în a urmări azimutul, în timpul ieşirii.

2. Azimutul

Azimutul este direcţia pe care vrei să o urmezi – de exemplu, te-ai rătăcit si vezi în depărtare, la jumătatea muntelui, o stână. Busola te poate ajuta să îti menţii direcţia – de la care poţi fi deviat extrem de uşor – pentru a atinge punctul respectiv.

Ideal ar fi să foloseşti în acest sens harta – identifici azimutul pe hartă (cu multă multă atenţie – orice eroare pe hartă se multiplică cu scara respectivei hărţi în teren). Orientezi busola cu indicatorul direcţiei de mers înspre punctul B, unde vrei să ajungi, în linie dreapta între cele doua puncte.

Apoi învârţi cadranul busolei astfel încât litera N să fie orientată perfect perpendicular pe marginea de sus a hărţii – şi gata – ai reuşit să măsori unghiul dintre nord şi azimutul la care vrei să ajungi.

Cum? Citeşti valoarea unghiului din dreptul indicatorului direcţiei de mers – în cazul acesta, 70.

3. Şi mai departe

Totul e bine, ai reuşit să determini unghiul care trebuie menţinut ca să ajungi la punctul B. Mai departe, pare destul de simplu – menţii unghiul şi mergi. Totuşi, pentur a avea un punct de reper, trebuie să găseşti mereu Nordul. Poţi folosi busola – dar atenţie! aceasta indică polul nord magnetic, nu nordul geografic care este reprezentat pe hartă.

Această deviaţie se numeşte declinaţie magnetică - definită ca unghiul (reprezentat în grade) al câmpul magnetic local (aşadar punctul Nord indicat de busolă) şi Nordul geografic, de pe hartă.

Pentru ajustare, cea mai uşoară metodă de eliminare a aceseti declinaţii este rotirea carcasei spre est sau vest (în funcţie de cum este declinaţia – pozitivă sau negativă) cu numărul de grade necesar – fiecare liniuţă de pe cadran reprezintă 2 grade.

În România, Bucureşti, declinaţia este pozitivă, de aproximativ 4 grade – conform http://www.magnetic-declination.com/, o resursă care te ajută să afli declinaţia magnetică oriunde pe glob.

Mai puteţi găsi nişte resurse – de fapt, cărţi despre subiectul orientării la Federaţia Română de Orientare – aici.

Nu s-au gasit articole asemanatoare.